Nu îmi vine să cred cum zboară timpul, dar s-au împlinit trei luni: trei luni de când eu scriu pe acest blog, în fiecare zi! Într-adevăr, am câteva zile de pauză când am fost plecat în road trip cu cortul și fără acces la internet, dar în rest, din 19 martie până în 19 iunie, chiar m-am ocupat serios de această sarcină, lăsând Internetului câteva gânduri/idei în fiecare zi. Astfel, ceea ce nu credeam că sunt capabil, s-a întâmplat: nu am excelat niciodată la a fi consecvent cu sfințenie într-o activitate, dar cu scrisul recurent mi-a ieșit.
Dar nu a fost ușor, ci din contră: am avut multe ocazii când am zis că mă las, că nu are sens. De obicei, se întâmpla când eram foarte obosit, mai ales că unele texte le scriam noaptea târziu sau dimineața devreme - de aceea, când mă reașezam, uitam și reveneam la scris. Alteori, m-aș fi oprit din lipsă de feedback - când scrii sau vorbești, ai nevoie să știi că e cineva „dincolo” care receptează mesajul. Pe Internet, deși toți avem o voce, nu toți avem și un public - așadar, dacă urmăriți cu relativă regularitate publicații sau canale video, luați-vă timp să și răspundeți autorilor, ajută la moral, vă spun din experiență.
Eu da, vă mulțumesc tare mult celor câțiva care citiți cu consecvență, iar cei care mai și lăsați comentarii sau îmi scrieți în privat, vă sunt profund îndatorat!
Revenind la prezent, ieri am uitat să vă spun că marți seară, după examen, m-am rupt la o tură de MTB pe potecile din Postăvaru și pe Tâmpa. Pentru cine înțelege aceste cifre, au fost 1300 m urcați în 30 km (au fost 45 km în total, dar 15 km au fost de asfalt), vreo 4 ore de efort. Am început, ca să zic așa, antrenamentul mai serios pentru Via Transilvanica, nebunia pe care vreau trebuie să o bifez în august - doar că pe 25 iunie plecăm în altă excursie care, deși o să fie tot o tură cicloturistică, o să fie mai ușoară, deci nu știu cât va contribui la condiția mea fizică. (Apropo, de săptămâna viitoare nu voi mai putea trimite texte zilnice, dar vă povestesc până plec care sunt planurile și așteptările, poate vă inspirăm și pe voi).
Dar nu date tehnice voiam să vă zic, ci că de sus, Brașovul se vede superb! Mai ales la apus, de pe Tâmpa, priveliștea e un vis! Știu, pentru brașoveni nu zic nicio noutate, însă constat că prea rar mă bucur de acest lux al locuirii atât de aproape de natură - de exemplu, nu mai văzusem soarele cum fuge după dealuri de…anul trecut, cred! Și dacă eu, care mai mult stau afară decât în casă, oare cum e pentru media localnicilor? Așadar, când ajungeți ca turiști în oraș, puneți această experiență pe listă - cu un minim de condiție fizică vă puteți bucura de cea mai frumoasă perspectivă asupra orașului. Bonus: e gratis, iar în această perioadă este și liber, fiindcă telecabina este în renovare și nu mulți urcă pe jos 40-50 de minute!
În rest, nu mai adaug prea multe: azi încep să fac bagajele pentru concediu, trebuie să îmi las și treburile de birou în ordine, dar și să stau cu tensiune pentru nota la examenul de marți, care îmi va determina programul din toamnă (merg sau nu merg la mărire, dar fiind că nu prea am strălucit în rezolvare?)…
Sa scrii in fiecare zi ( si bine), asata da performanta! felicitări!
Vezi ce inseamna experienta alergatului?... Am atatea conversatii cu mine insumi atunci, incat pe Stack mi-a devenit indiferent daca raspunde cineva sau nu.
Ma rog, aproape indiferent, ca e frumos sa le raspunzi oamenilor inapoi.