Problematica lipsei de atenție în societate din perspectivă individuală și socială (3) - Cauzele principale ale lipsei de atenție

Continuarea textului precedent. Cum recunoaștem că avem o problemă cu atenția și de ce e important să fim conștienți de realitate.

Subiectul pierderii atenției în societatea contemporană este unul complex, iar referatul de față nu are pretenția că ar putea face mai mult decât să scormonească câteva dintre elementele cele mai de suprafață ale temei. Structura argumentației încearcă, pe un fir logic, să plece de la recunoașterea realității – chiar dacă ne-am obișnuit cu aceasta – și să ajungă la conturarea unor soluții individuale și colective, care să ajute la construirea unei vieți mai bune. Însă până la a afla cum putem acționa, e nevoie să ne oprim asupra cauzelor care determină o viață lipsită de concentrare și atenție, atât la nivel personal, cât și la scara mai largă a societății.

1.1. Prima cauză: Internetul și Rețelele Sociale

Un american obișnuit petrecea, în medie în 2016, trei ore și 15 minute pe telefon într-o zi, mare parte din acest timp fiind consumat pe rețelele sociale (Naftulin, 2016). Aceste website-uri și aplicații au ajuns să fie parte integrantă din viață, date fiind avantajele pe care le oferă: conectare rapidă cu prietenii și afacerile care prezintă interes, aflarea de informații într-un mod facil și oferirea unor metode distractive de petrecere a timpului liber. Opțiunile, în 2023, sunt nenumărate: Facebook, Instagram, TikTok, Twitter/X, Snapchat etc, la care se adaugă o multitudine de alte site-uri care se luptă pentru atenția utilizatorului: YouTube, site-uri de știri, platforme de streaming (ex. Netflix) etc. Cu alte cuvinte, opțiunile de a petrece timpul pe internet, prin intermediul telefonului sunt, virtual nelimitate, indiferent de interesele sau vârsta utilizatorului.

Problema cu aceste opțiuni însă, este aceea că toate companiile din spatele lor au interese contrare cu cele ale utilizatorului. În mod practic, o aplicație online ca YouTube sau Facebook monetizează, atât direct prin vânzarea de reclame, cât și indirect prin captarea atenției utilizatorilor, timpul petrecut de oameni pe internet; astfel, prioritatea numărul unu a acestor firme este aceea de a ține oamenii cât mai mult timp lipiți de ecranele dispozitivelor. Tristan Harris, un fost inginer Google, spune într-un interviu că succesul acestui colos tehnologic este măsurat, în mare parte, prin „implicarea utilizatorului”, adică minutele și orele pe care acesta le petrece online (Hari, 2022) – deci distragerea oamenilor reprezintă motorul activității.

Situația este cu adevărat îngrijorătoare, cu cât toate aceste servicii online sunt gratuite și par să vină în întâmpinarea unor nevoi de bază. Nu e deci de mirare că, de exemplu, un copil din Statele Unite cu vârsta între 13 și 17 ani trimite un mesaj la aproximativ șase minute în fiecare zi (Hari, 2022): această metodă este la îndemână, facilă și ieftină. Însă efectele asupra atenției sunt devastatoare, pentru că mintea umană nu are capacitatea de a procesa mai mulți stimuli în mod simulat, iar concentrarea este fragmentată de toate aceste distrageri continue, considerate normale.

Când vine vorba de rețelele sociale, situația este și mai dramatică, pentru că, în medie, un utilizator petrece aproximativ 50 de minute pe zi pe Facebook (Hari, 2022), aceasta fiind doar una din multele aplicații sociale. Toate acestea își oferă serviciile în mod gratuit, însă utilizatorii plătesc întotdeauna un preț: atenția și timpul lor, care valorează cu siguranță mult mai mult.

Pentru a ilustra și mai complet cât de dramatică este situația, să ne uităm la o statistică vizuală care încearcă să reflecte timpul necesar diverselor activități pe care o persoană le întreprinde, pe parcursul vieții: dintr-un total de 864 de luni, 530 de luni sunt folosite pentru activități indispensabile cum ar fi somnul, munca/școala, igiena, mâncatul etc. Din cele 334 de luni rămase la dispoziția fiecăruia, 312 luni sunt petrecute, în medie, în fața ecranelor, indiferent de natura dispozitivului (Ambrosi, 2023).

Ceea ce face ca aceste platforme să fie atât de atractive, dincolo de avantajele pe care le oferă, este tocmai felul în care ele sunt structurate. Prin construcție, aplicațiile de tip rețele sociale se adresează unor nevoi psihologice umane profunde – cum ar fi nevoia de validare, de a te simți important sau aceea de fi în contact cu ceilalți – exploatând fără scrupule aceste slăbiciuni normale. De la cel mai mic detaliu până la întreaga schemă de acțiune, aceste servicii sunt gândite și concentrate numai pe a absorbi atenția, indiferent de cât de morale sau benefice sunt mijloacele și fără ca cineva să le ceară socoteală pentru acest comportament.

1.2. A doua cauză: lipsa lecturii susținute

O a doua cauză pentru lipsa puterii de concentrare este dată de abandonarea lecturii profunde, o activitate solicitantă intelectual, care necesită o atenție continuă asupra informației. Astăzi, 57% dintre americani nu citesc nici măcar o carte pe parcursul unui an, iar în 2017 un adult obișnuit petrecea 17 minute pe zi citind și 5,4 ore pe telefon (Hari, 2022), ceea ce arată că cititul nu este considerat o îndeletnicire utilă de mai bine de jumătate dintre oameni.

Însă lectura are o mulțime de beneficii, ea reprezentând mai mult decât o simplă metodă de petrecere a timpului liber. Ca societate, tindem să considerăm că toate creațiile tehnologice pe care le-am adus la viață reprezintă simple unelte, iar trecerea de la una la alta este un parcurs normal în dezvoltare. Realitatea arată că există unelte și unelte, fiecare dintre acestea fiind calibrată pentru un scop anume, iar discuția nu este atât de inofensivă cum poate părea: o mitralieră rămâne un instrument de ucis, pe când un cuțit rămâne un tacâm în bucătărie, chiar dacă se pot găsi întrebuințări opuse pentru acestea.

În cartea „Superficialii”, Nicholas Carr analizează efectele internetului asupra creierului uman, susținând că această revoluție informatică a schimbat în mod radical felul oamenilor de a fi, a gândi, a interacționa sau a petrece timpul (Carr, 2012). Lectura, considerată până nu de mult o activitate indispensabilă dezvoltării intelectuale, a ajuns la marginea intereselor, fiind înlocuită de ecrane și tehnologie. Însă, cum bine subliniază autorul, „mediul este mesajul”, lumea de pe ecran este foarte diferită de cea de pe pagină (Carr, 2012) iar felul în care interacționăm cu informația are o importanță crucială.

Avantajele pe care lectura le oferă nu sunt deloc de neglijat: antrenează mintea în gestionarea situațiilor complexe, dezvoltă imaginația, crește capacitatea de concentrare și învață creierul să construiască conexiuni noi, făcând abstracție de distragere. Oferind ocazia aprofundării unui subiect pentru o perioadă mult mai lungă de timp, atenția sporește, iar înțelegerea temei este mai clară și mai rafinată. Astfel, deși astăzi citim mult mai mult grație internetului, înțelegem și ne amintim mult mai puțin fiindcă lectura are loc online sau pe un dispozitiv inteligent. Iar prin alegerile pe care le-am făcut, atât la nivel individual cât și ca societate, am respins tradiția cercetării solitare și dedicate pe care cărțile o oferă și am ales să jonglăm de la o sarcină la alta, la nivelul superficial al aparențelor (Carr, 2012).

1.3. A treia cauză: lipsa odihnei și regimul alimentar precar

Organismul uman are nevoie de câteva elemente de bază, nu numai ca să supraviețuiască, ci și ca să prospere. Cele mai importante dintre acestea sunt: somnul, care trebuie să fie suficient de lung și de calitativ și alimentația, care trebuie să fie diversă, bine proporționată caloric și în cantitate optimă. Toate acestea au implicații nu doar asupra stării de bine, ci și a modului în care funcționează organismul, cu un impact sporit asupra atenției.

1.3.1.     Probleme cauzate de somnul insuficient

Un om obișnuit are nevoie de minim șapte ore de somn pe noapte, deși cercetările arată că ideal ar fi ca acest interval să fie crescut la între opt și zece ore pe noapte (Bonnet & Arand, 1995). Atunci când oamenii sunt ținuți treji, una din primele abilități pe care le pierd este focalizarea atenției (Hari, 2022). Mai mult, a sta treaz timp de 19 ore la rând, determină o scădere a funcției cognitive la nivel de atenție și concentrare ca în cazuri medii de beție. Iar două nopți pierdute au efecte devastatoare, care însă pot fi atinse și prin reducerea orelor de somn la doar patru sau cinci pe noapte, timp de câteva săptămâni (Hari, 2022). În ciuda acestor dovezi solide și concluzii care arată cât de importantă este odihna, doar 14% dintre participanții la un studiu despre somn au răspuns că dorm mai mult de 8,5 ore pe noapte, ceea ce arată că problema odihnei este una cronică (Bonnet & Arand, 1995) și îngrijorătoare, în ciuda faptului că societatea s-a obișnuit cu această stare de fapt.

1.3.2.     Probleme cauzate de alimentația precară

Nici la capitolul alimentație indiciile nu duc către concluzii mai optimiste, dat fiind că regimul alimentar cotidian nu este calibrat către buna funcționare a organismului. Corpul uman poate fi considerat o mașinărie biologică, care are nevoie de anumiți combustibili specifici pentru a funcționa în mod optim. În istorie, aceștia erau consumați în mod natural datorită hranei diverse și neprocesate, în contrast cu ceea ce oferă industria alimentară în acest moment.

În primul rând, se consumă alimente care provoacă o creștere rapidă a energiei, urmată de o prăbușire pe măsură. Un croasant și o cafea pot oferi energie pe termen scurt, însă atunci când combustibilul se termină, oboseala lovește necruțătoare.

În al doilea rând, consumul de alimente ultraprocesate, pline de aditivi, grăsimi și zahăr nu fac decât să sporească dependența de acestea, dar și să minimizeze eficiența concentrării și abilitatea individului de a gândi corect. Nu este încă clar cum influențează această schimbare de paradigmă atenția, însă s-au observat îmbunătățiri semnificative atunci când copiilor li s-au oferit doar alimente naturale – atunci când consumi ceea ce trebuie, întregul corp funcționează mai bine (Hari, 2022).

În al treilea rând, alimentele nu doar că nu oferă ceea ce are nevoie corpul, ci vin și cu substanțe care fac rău, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Există discuții și lupte aprige pe subiect dată fiind miza economică ridicată, însă o serie de experimente dovedesc că anumite ingrediente sporesc agitația și scad capacitatea de concentrare mai ales a copiilor și probabil și a adulților (McCann et al., 2007). S-a ajuns chiar să se observe o explozie de cazuri de ADHD la copii în Statele Unite, pe care cercetătorii o leagă de alimentația tot mai necorespunzătoare din școli și de acasă (Nigg, 2017).

Trăgând linie, nu e deloc o surpriză slaba capacitate de concentrare ce se observă la copii și la adulți, din moment ce nevoile de bază ale corpului nu sunt satisfăcute în mod corespunzător. A mânca nu este egal cu a te hrăni, la fel cum a fi capabil să supraviețuiești fără somn suficient nu înseamnă că aceasta este calea către o viață împlinită. Organismul rămâne o mașinărie biologică cu parametri specifici, iar ignorarea acestora nu poate duce decât la o funcționare improprie: lipsă de atenție, oboseală cronică, stres și eficiență scăzută etc.

1.4. A patra cauză: viteza sporită și multitudinea de stimuli

Această ultimă temă adusă în discuție reprezintă o cauză care este foarte greu de izolat, din moment ce lumea în care trăim este, prin definiție, una a schimbărilor rapide – iar dacă secolul trecut s-a intitulat „secolul vitezei” (McLuhan, 2011), secolul XXI vine ca o extensie și mai agitată decât tot ceea ce societatea a experimentat până în prezent. Indivizii sunt bombardați cu stimuli diverși în mod constant, iar atenția este împărțită într-o multitudine de direcții – complexitatea din jur se răsfrânge, inevitabil, asupra tuturor.

Omenirea se află, cel mai probabil, în cea mai bună perioadă din istorie. Ca niciodată în trecut, cercetarea și tehnologia au asigurat o viață mai bună, mai lungă și mai fericită. Multe din bolile care decimau populația au fost eradicate sau sunt ținute sub control, iar nivelul de trai a crescut semnificativ pe întreg globul. Există mijloace rapide de transport care ne pot „teleporta” de pe o parte a planetei pe alta în doar câteva ore, iar o bună parte din frica zilei de mâine a fost înlocuită cu activități din zona de pasiune și relaxare. Și, deși încă este necesară munca susținută și construirea unui viitor mai bun, nivelul la care s-a ajuns este, în medie, unul ridicat.

Toate acestea însă nu sunt suficiente. Orice monedă are două fețe, iar bunăstarea, deși oferă multe, are aspecte pe care le fură. Capitalismul este cea mai bună formă de organizare economică (de până acum), însă prețul pe care omenirea îl plătește este unul destul de ridicat: se sacrifică orice în numele profitului. Astfel, urmărind un viitor mai prosper, individul se angrenează într-o cursă în care este mai mult executant decât lider, pentru că rezultatele înalte cer efort pe măsură. Iar această presiune de a obține conduce la stres permanent, care conduce la scăderea capacității oamenilor de a se concentra (Hari, 2022).

Tehnologia, prin cea mai comună formă de exprimare a ei – Internetul – este canalul prin care informația ne parvine cu cea mai mare rapiditate. Accelerată de pandemia de COVID-19, migrarea spre mediul virtual a devenit norma, oferind o conectare 24/7 oricui are o conexiune rapidă și un dispozitiv capabil să preia impulsurile digitale. Astăzi, omul petrece mai mult timp ca niciodată activând prin intermediul unui ecran (Ambrosi, 2023), o manieră prin care este bombardat de stimuli și schimbări rapide, care provoacă efecte încă insuficient studiate la nivelul creierului și personalității.

1.5. Identificarea imperfectă a cauzelor

Lipsa de atenție poate avea cauze multiple, care de obicei se întrepătrund; prin natura problemei, există o relație dublă, atât de la cauză la efect, cât și de la efect la cauză. Practic, din cauza complexității subiectului, este dificil să reducem întreaga discuție la o înlănțuire simplă de elemente, pentru că existența este mult mai dinamică, iar factorii care o determină sunt nenumărați.

Din această cauză, problemele prezentate nu au un rol exhaustiv și bine delimitat, ci reprezintă mai degrabă puncte de plecare în aprofundarea temei. Omul și umanitatea sunt departe de a se identifica cu niște mașini, fiecare notă având valențe proprii care particularizează atât cauza, cât și soluția. De aceea, deși poate părea că atenția este pierdută doar din motivele enunțate mai sus, în realitate ele acționează mai degrabă împreună, ducând la un grad și mai ridicat de dificultate în înțelegerea și rezolvarea situației. Provocarea, așadar, rămâne înainte – ce se poate face pentru a asigura o existență deplină, nu doar pe „repede-înainte”, lipsită de profunzime?