Sâmbătă, 14.06.2025. De ce nu pot să cred în conspirații. Probabil sunt prea naiv în fața răutății oamenilor.

Ieri a fost vineri 13, zi cu ghinion după unii mai slabi de inimă. Eu nu am simțit asta, probabil și pentru că nu sunt superstițios de fel. Înțeleg, pe baza diverselor cercetări ce s-au încercat, că unii oameni au altfel legăturile trase în creier…însă mi se pare pueril tare să crezi că o dată are semnificații ascunse, că nu-știu-ce pisică ce îți taie calea îți aduce probleme și altele asemenea.

Cam ca la conspirații. Fiindcă, în esență, conspirațiile sunt tot superstiții. Doar că mai complexe, mai bine „gândite” și construite cu mai mult efort și imaginație. Una este să ai grijă cu ce picior ieși prima dată din casă, alta este să te ferești de Oculta Mondială care controlează totul și vrea să se atingă fix de libertatea ta și de viziunea ta despre lume! Chiar, ați observat? Toate conspirațiile serioase pun individul mic și nesemnificativ în centru - EI au ceva cu MINE în mod direct (eventual cu NOI, dacă e un grupuleț), adică o întreagă elită s-ar împiedica, e clar, de cei mai de jos ocupanți ai ierarhiei sociale!

Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns. Fiindcă, din frustrare, ignoranță și o acută senzație de lipsă de control, unii oameni sunt predispuși la a construi povești SF care să le ofere o minimă importanță. Din cauză că nu există în realitate, în mod concret, dată fiind pânza extrem de alambicată a societății, aceștia inventează povești în care să fie eroii, inițiații care deslușesc realitatea, „așa cum este ea de fapt.”

Vă întrebați, pe bună dreptate, cum am ajuns la astfel de gânduri. Vă răspund, la fel de sincer, că nu am habar. Dar m-am trezit cu ele prin minte și, cum „omul tolerează inexplicabilul, dar nu inexplicatul”, mi-am zis că provine de la o discuție online avută ieri cu niște prieteni. Nu știu dacă este așa, dar eu așa am legat firele.

Totul a pornit de la un articol pe Substack despre rolurile de gen în evoluția tehnologică, pe care l-am pus pe un grup de WhatsApp. Textul discută cum dezvoltarea tehnologiei face ca multe dintre diferențele de rol dintre bărbați și femei să se estompeze, astfel că acum oricine poate face orice, chiar și bărbatul să alăpteze ne spune autorul, grație unor posibile inovații și adaptări (sau biberonului, aș fi zis eu). Ei bine, de aici a pornit nebunia! Că nu, că biologia e cea care determină rolurile, nu societatea, că nu există realități intersubiective și socializare de gen, ci doar încercarea „unora” de a face ca bărbatul să nu mai fie bărbat și femeia, femeie, că Dumnezeu a lăsat „de la început” cum trebuie să fie lucrurile și altele. De aici până la a intra pe tărâmul conspirațiilor nu a rămas decât un pas: citând din Yuval Harari, cineva a spus că EI vor să conducă lumea, să ne hackuiască ca oameni și să ne controleze. Că un astfel de text, ca cel pus de mine, asta face - deschide poarta dărâmării oricărei ordini și aducerii nefericirii (de parcă oamenii sunt fericiți doar când fac cum sunt forțați, nu și când își explorează interesele, fără constrângeri) și că eu sunt o trompetă a unor astfel de viziuni și că, fără să știu, l-aș putea susține pe noul Hitler.

Eu recunosc, la un moment dat m-am rupt mental de dialog, fiindcă încerc să mă educ că anumite bătălii nu trebuie purtate. Însă ulterior am reflectat: să fie oamenii așa malefici și rău intenționați, să creioneze ei tot felul de planuri de atac și să viseze cum să controleze întreaga planetă, în urmărirea propriilor scopuri? Să fie, deci, aceste abordări fix țintele pe care ei și le doresc și nu doar niște efecte perverse care survin ulterior?

Am conștientizat că e foarte probabil să fiu eu naiv. Că, prin faptul că văd oamenii motivați în primul rând de dorința de progres, eu le ofer credit și atunci când poate nu îl merită. L-am citit pe Harari cap-coadă, de exemplu, dar nu am înțeles o secundă că el ar vrea să controleze lumea - limbajul lui e descriptiv, nu performativ, deci nu spune ce își dorește, ci încearcă să anticipeze ce se poate întâmpla. La fel, în textul de pe Substack cu pricina, eu nu am văzut nicio clipă că ar fi vorba despre estomparea voită a rolurilor, ci am citit mai degrabă un rezultat derivat din dezvoltarea tehnologică, care într-adevăr, ridică probleme filosofice și sociale importante, dar doar în fundal.

Însă unii oameni, superstițioși și înclinați spre a vedea altfel lumea, găsesc în astfel de materiale conținut care să le hrănească fricile, frustrările și mica importanță de sine. Paradoxal, dacă e să reapară Hitleri, aceea vor fi ei, nu alții - fiindcă e greu să consumi conspirații și să îți păstrezi rațiunea trează, nemanipulată și dispusă să accepte că realitatea poate fi privită și din alt unghi.

P.S: probabil ar fi trebuit să definesc ce înțeleg prin conspirații sau gândire superstițioasă. Nu am făcut-o, fiindcă conceptele sunt prea vagi - în linii mari, nu consider că „variantele oficiale” de interpretare a lumii și evenimentelor reprezintă adevărul absolut (ba din contră, de multe ori), însă nici pe fenta unui atac generalizat împotriva oamenilor de rând nu mă pot duce.